Megleno-Rumaniana linguo
| Megleno-Rumaniana | |||
|---|---|---|---|
| Vlăşească | |||
| Parolata en: | Grekia, Norda Macedonia e Rumania | ||
| Regiono: | Balkani | ||
| Quanto di parolanti: | 5 000 - 12 000 | ||
| Klasifikuro: | Indo-Europana linguaro Latinida linguo Romanco Est-Romanco Megleno-Rumaniana | ||
| Oficala stando | |||
| Kodexi | |||
 Extensiono dil Megleno-Rumaniano (lilace). | |||
| Videz anke: Indo-Europana linguaro – Linguaro | |||
Megleno-Rumaniana esas Latinida linguo di Balkano-Latinida linguaro parolata en urbi di nord di Grekia e sud di Norda Macedonia.
Bibliografio
[redaktar | redaktar fonto]- Atanasov, Petar, « Le mégléno-roumain de nos jours. Une approche linguistique », 1990, dans Balkan-Archiv, nouvelle série, supplément, tome 7, Hamburg, 1990
- Rumana Capidan, Theodor, Meglenoromânii (Les Mégléno-roumains), tome 1, Istoria și graiul lor (Leur histoire et leur dialecte), Cultura Națională, București, 1925
- Rumana Sala, Marius et al., Enciclopedia limbilor romanice (Encyclopédie des langues romanes), Editura Științifică și Enciclopedică, Bucarest, 1989, (ISBN 973-29-0043-1)